AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv

în perioada regimului comunist în România

 

 

 

 

         Analizând propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (b58/09.02.2023), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/657/13.02.2023 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D156/14.02.2023,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

         În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

         Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare.

 

Potrivit Expunerii de motive, intervențiile legislative vizează, pe de o parte, reglementarea modalității „în care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv în situația în care nu a fost emisă o decizie de către Comisia Națională sau decizia Comisiei Naționale a fost atacată în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013.”și pe de altă parte, instituirea soluției potrivit căreia „evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se va exprima în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești, fiind astfel prevăzut în mod expres criteriul de evaluare aplicabil în faza judiciară”.

2. Prin conținutul său normativ, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare nu conține titulatura specifică acestei categorii de acte normative, respectiv: „Expunere de motive”.

Totodată, menționăm că titlul enunțat în debutul instrumentului de prezentare și motivare nu coincide cu cel prezentat în conținutul propunerii legislative, făcând referire doar la modificarea Legii nr. 165/2013, fiind necesară reformularea sa în mod corespunzător.

5. Pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem reformularea titlului și a părții introductive a articolului unic, astfel:

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România”;

Articol unic. - Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”.

 

6. În aplicarea dispozițiilor art. 48 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la pct. 1 și 2, alineatul nou introdus, respectiv alineatul propus a fi modificat trebuie numerotate la începutul fiecăruia cu cifre arabe cuprinse în paranteză, astfel: „(63)”, respectiv „(3)”.

7. La pct. 1, referitor la textul preconizat pentru art. 21 alin. (63), semnalăm că, în actuala redactare, norma este insuficient de clară, ceea ce afectează predictibilitatea și accesibilitatea acesteia. În acest sens, semnalăm, pe de o parte, că în ipoteza în care nu a fost emisă o decizie de către Comisia Națională, aceasta nu avea cum să fie atacată în instanță în conformitate cu dispozițiile art. 35, astfel încât soluția legislativă de raportare a evaluării imobilelor la grila notarială valabilă „pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești” este imposibil de aplicat.

Pe de altă parte, precizăm că soluția legislativă trebuie corelată cu dispozitivul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 57 din 3 octombrie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept[1], potrivit căruia „În interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, stabilește că, într-un litigiu care are ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, se interpretează în sensul că evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ce face obiectul contestației judiciare.”.

Sub rezerva observațiilor de mai sus, în scopul evitării repetiției titulaturii „Comisia/Comisiei Națională/e”, propunem ca expresia „nu a fost emisă o decizie de către Comisia Națională sau decizia Comisiei Naționale a fost atacată” să fie redată sub forma „nu a fost emisă o decizie de către Comisia Națională sau decizia acesteia a fost atacată”.

8. La pct. 2, în ceea ce privește soluția legislativă propusă pentru teza finală a art. 35 alin. (3), pentru unitate terminologică cu textul la care se face trimitere, sintagma „evaluarea judiciară a imobilelor” trebuie înlocuită cu sintagma „evaluarea imobilelor”.

 

 

 

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr. 191/02.03.2023



[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 5 decembrie 2022.